Press "Enter" to skip to content

Sfantul Hristofor este sinonim cu zeul egiptean Anubis?

Ce are zeul șacal Anubis în comun cu Sfântul Cristofor?

Anubis (găsit și sub numele de Inpew, Yinepu sau Anpu) este numele zeului ce ghida spiritele morților în lumea de dincolo. Acesta este supranumit „Zeul Ținutului Sfânt” și al lui Khentamentiu (un zeu precedent lui Anubis). Deoarece egiptenii credeau că Valea morților se află spre vest, aceștia îl denumeau și „Regele Vestului”. Venerarea lui Anubis pare a exista din cele mai vechi timpuri ale Egiptului Antic, fiind posibil chiar mai veche decât cea a lui Osiris – acest fapt fiind confirmat de asocierea sa cu Ochiul lui Horus și de către textele inscripționate în mormântul faraonului Unas. În textele mormântului lui Unas se precizează următoarele: „Unas alăturându-se spiritelor, acestea trei fiind Anubis, apoi Amenti și apoi Osiris”.

Anubis este deseori descris ca fiind un bărbat de culoare neagră cu cap de șacal sau ca fiind un șacal negru. Egiptologul Flinders Petrie consideră conceptul lui Anubis astfel: egiptenii observând șacalii pe lângă morminte, au asociat șacalul cu omul creându-l astfel pe zeu. Pentru a arăta importanța sa în lumea morților, capul său era pictat cu negru, aceasta fiind și o reprezentare a fertilității.

Anubis era considerat, pe lângă ghidul sufletelor decedaților, ca fiind zeul îmbălsămării și paznicul mormintelor. Deoarece egiptenii nu făceau o deosebire mare dintre șacali și câini, există posibilitatea confuziei între aceste animale. Deși despre Anubis se face deseori referire prin cuvântul sab(ce însemna șacal) mai degrabă decât iwiw(ce însemna câine), este încă nesigură specia canină din care facea parte.

Sf. Hristofor. Ceea ce este și mai intrigant este că în Muzeul Bizantin din Atena, Grecia, întâlnim ceva remarcabil, ceva care ar putea să facă lumină asupra identității sale. Aici găsim o icoană a unui Sf. Hristofor cu cap de câine. De ce este înfățișat Sfântul Hristofor cu un cap de câine?

Ce are zeul șacal Anubis în comun cu Sfântul Cristofor? Este curios pentru că sfântul creștin amintește de zeul șacal Anubis, unul dintre zeii egipteni nemuritori. În lumea interlopă, Anubis era protectorul cadavrelor. Epitetul său larg cunoscut „Stăpânul pământului sacru” sau „Stăpânul pământului curat” a subliniat puterea sa supremă asupra zonelor deșertice acoperite cu necropole. De asemenea, titlul său „Cel care este pe muntele său sacru” se referă la zeul șacal care veghează asupra înmormântărilor morților de pe înălțimile stâncilor deșertului.

În epoca medievală, se accepta în mod obișnuit că existau mai multe tipuri de rase, Cynocephalus, sau oameni cu cap de câine, fiind unul dintre multele care se crede că populează lumea. Walter din Speyer, un poet și scriitor german l-a înfățișat pe Sfântul Cristofor ca pe un uriaș al unei specii cinocefalice din țara Chananeenilor care mâncau carne umană și lătrau.

Folosirea bărbaților cu cap de câine în iconografie nu se limitează la icoana Sfântului Hristofor. Aceste ființe enigmatice apar și în imaginile Rusaliilor, proeminent în manuscrisele armenești, dar și în imaginile occidentale. A existat Sf. Hristofor?

Urmărirea vieții și morții Sfântului Cristofor necesită multă cercetare. Nu-i cunoaștem adevărata identitate. Dovezile istorice se bazează pe legende care sugerează că acest om intrigant a trăit în timpul persecuțiilor creștine ale împăratului roman Decius (249-251) și că a fost capturat și martirizat de guvernatorul Antiohiei. Istoricul David Woods a propus că rămășițele Sf. Cristofor au fost posibil duse la Alexandria de către Petru din Attalia, unde este posibil să fi fost identificat cu martirul egiptean Sfântul Menas.

Icoana ortodoxă a Sfântului Cristofor îl prezintă ca pe un cinocefal războinic, un om cu cap de câine din Licea. Uneori este și el de dimensiuni uriașe. Conform tradiției sale, el a fost un soldat roman luat din capătul îndepărtat al lumii care s-a convertit și a fost martirizat de un împărat. Sfântul Cristofor a murit pentru că a refuzat să sacrifice zeilor păgâni. Regele a ordonat să fie ucis. Diverse încercări au eșuat, dar în cele din urmă, Hristofor a fost decapitat.

Înainte de moartea sa, Sfântul Hristofor reușise să convertească mii de oameni la creștinism. Sărbătoarea lui este pe 25 iulie în fiecare an.

sursa:

Comments are closed.